Cinema Dacia este situat în Timișoara și face parte dintr-o serie de obiective culturale construite în anii 1970 pentru a asigura confortul cultural al cetățenilor săi.
Proiectul își propune să construiască o utilizare alternativă a spațiului public, oferind o nouă dimensiune relației cu Dacia Park. Spațiul interior ar trebui să definească un eveniment care să depășească limitele clădirii și să se angajeze într-un dialog cu spațiul exterior. De aceea, definește o extensie exterioară a unui eveniment care poate lua mai multe forme, de la simple proiecții de filme independente până la festivaluri, conferințe și festivități, concepute pentru a prezenta comuniunea cetățenilor. Fațada propusă încorporează un ecran pentru redarea alternativă a evenimentelor interioare și a altor evenimente, vizibile din parc și spațiul rezidual din imediata apropiere.
Este un loc care poate găzdui expoziții temporare și conturează astfel posibilitatea dezvoltării unor evenimente culturale de amploare. Fațada păstrează liniile materialității clădirii cel mai bine reprezentate de cărămida aparentă și aduce în prim-plan, intervenția menită să modifice spațiul din spatele blocului, astfel încât comunitatea să simtă o relație mult mai strânsă cu cadrul urban.